Date precise despre Biserica ortodoxă din Agnita sunt consemnate abia spre sfărşitul secolului XVIII , chiar dacă existenţa ei este menţionată şi în anii anteriori.
Odată cu construirea bisericii “Sf. Nicolae” ne sunt prezentate tot mai multe informaţii despre viaţa religioasă a românilor ortodocşi din Agnita
Această biserică a fost construită începând cu anul 1795 şi până în 1797, cu cheltuiala a doi negustori români din Braşov: Dumitru Orghidan şi Radu Bogdan. În acea vreme preot în Agnita era Ignatie Crăciun Tataroviciu, hirotonit la Buda în 1782.
Biserica a fost sfinţită la 24 iulie 1821 de către episcopul Vasile Moga.
Construirea unei biserici noi în centrul oraşului Agnita, de proporţiile unei catedrale, a început în anul 1939 şi s-a terminat în anul 1948. Protopopul Păcală Emil a obţinut aprobările necesare de executare a lucrărilor, a primit o parte însemnată a fondurilor de construire a noii biserici de la stat şi a început lucrarea de edificare în anul 1938.
Planul construcţiei a fost întocmit de marele arhitect V. Smighelschi din Bucureşti.
Executarea lucrărilor după planul aprobat a fost încredinţată anteprenorului Fr. Zinz din Agnita, care a construit biserica cu meşteri zidari, tâmplari şi tinichigii tot din Agnita.
Fondurile băneşti principale au fost obţinute de la Comuna politică a oraşului Agnita, care a atribuit parohiei ortodoxe Agnita o suprafaţă mare de pădure pentru exploatare în scopul construirii noii biserici. Pădurea a fost vândută de către beneficiară (parohia Agnita) firmei de exploatare a lemnului „Lomasch” din Cohalm (Rupea). Fondurile obţinute din exploatarea pădurii au fost suficiente pentru ridicarea clădirii în roşu sub acoperişul de tablă, pentru tencuitul exterior şi pentru procurarea lemnului de stejar necesar la confecţionarea iconostasului şi stranelor.
În anul 1945 protopopul Emil Păcală s-a retras la pensie, iar în locul lui a venit protopopul Marcu Chirion, care a continuat lucrarea de construire a bisericii. Acesta a ocupat funcţia de protopop şi paroh al Agnitei între anii 1945-1950. În acest timp s-a pictat biserica şi a fost confecţionat iconostasul şi stranele, cu fonduri provenite din contribuţiile credincioşilor agniţeni şi din colecte.
Între anii 1930-1959, concomitent cu protopopii Emil Păcală, Marcu Chirion şi Zare Vitalie, în postul de paroh al parohiei Agnita II a funcţionat preotul Pora Emil.
Biserica poartă hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Este situată în centrul oraşului, într-un loc liber, la confluenţa pârâului Groden cu râul Hârtibaciul, în imediata vecinătate cu şcoala (azi Liceul „August Treboniu Laurian”) şi Casa de Cultură. În jurul bisericii se află o zonă verde, iar în faţa ei este amenajat un parc.
Forma clădirii este de cruce greacă, cu coloane şi multe ferestre în pereţi.
Stilul arhitectonic este cel bizantin, fapt vizibil încă de la prima vedere prin existenţa a trei cupole, dintre care una este fixată pe locul de întretăiere a celor două braţe ale crucii.
Materialul din care este construită constă în cărămidă, beton armat, lemn şi tablă arămită.
În interior bolta centrală este continuată în forma crucii de patru abside semicirculare sprijinite pe pereţi.
Pardoseala este din ciment şi mozaic. În subsol are un coridor şi un loc amenajat în vederea unei instalaţii de încălzire centrală.
Pereţii în interior sunt zugrăviţi cu ornamente specific bisericeşti şi pictaţi în tehnica tempera de către pictorul profesor Nicolae Brana în anii 1946-1948.
Iconostasul este lucrat artistic din lemn de stejar sculptat de către tâmplarul Nagy Domokos în colaborare cu maestrul tâmplar din Agnita, Heinrich Barner, cu Ioan Bodea, Neuman Iosif şi sculptorul Varga Ianoş.
Stranele în număr de 92 şi pupitrele cântăreţilor sunt executate artistic din lemn de stejar în atelierele maestrului Heinrich Barner din Agnita.
Masa sfântului altar este construită din zid, în formă dreptunghiulară.
Chivotul de pe masa sfântului altar reprezintă macheta bisericii în miniatură şi este executat din lemn placaj de către sculptorul Nagy Domokos în anul 1945 din donaţiile băneşti ale credincioşilor din zona Floreasca.
În cele două turnuri ale bisericii sunt aşezate pe socluri de stejar puternice trei clopote. Un clopot mare de 500 kg se află în turnul drept, donat de către credincioşii parohiei Agnita în 1969 la stăruinţa preotului paroh protopop Zare Vitalie şi a epitropilor Hârţoagă Simeon şi Moldovan Cornel iar celelalte două clopote, unul de 141 kg. şi altul de 81 kg. sunt montate în turnul stâng. Acestea au fost cumpărate în anul 1969 de la parohia Evanghelică C. A. Bruiu şi apoi plătite integral de către credincioşii Andrei Laurenţiu şi soţia sa Eugenia spre pomenire.
Biserica nou construită a fost sfinţită în anul 1948 de către mitropolitul Nicolae Bălan, în timpul păstoririi protopopului Marcu Chirion şi a capelanului Pora Emil.
De-a lungul timpului această biserică a avut nevoie şi de lucrări de restaurare cauzate de anumite fenomene naturale.
Până în anul 1948 în Agnita exista o singură biserică parohială, în care au slujit preoţii de-a lungul timpului, şi astfel o singură parohie. Din 1948, după construirea noii biserici, până în 1953, preoţii au slujit numai în biserica nou construită, cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. În perioada 1953-1959 s-a slujit alternativ în ambele biserici.
Din 1950, protopop şi paroh la Agnita I a fost preotul Vitalie Zare. Acesta a condus protopopiatul şi parohia până în 1971.
Lui Vitalie Zare i-a urmat în postul de paroh al parohiei Agnita I preotul Gheorghe Bordean. Acesta a slujit în Agnita din 1972 până în 1976. Acesta s-a îngrijit în mod deosebit de efectuarea unor lucrări de îmbunătăţire a bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
La 1 ianuarie 1976 a fost numit protopop şi paroh la Agnita I preotul Gregoriu Cernea. P. C. Prot. onor. Cernea Gregoriu a deţinut funcţia de protopop până în ianuarie 2004, când a renunţat la această funcţie, rămânând doar paroh până la data de 1 noi. 2007 când s-a pensionat. Tot de la aceasta dat a fost numit noul preot paroh la parohia Agnita I, Pr. Naicu Mihai.
Schimbările apărute în societatea românească după decembrie 1989 au provocat şi reorganizarea vieţii bisericeşti a românilor din Agnita, prin înfiinţarea unei noi parohii ortodoxe. Parohia Agnita III, condusă de Pr. Mărginean Nicolae, funcţionează în cadrul bisericii „Sf. Imp. Constantin şi Elena”, până la terminarea bisericii parohiale care este în construcţie.
Biserica ortodoxă din Agnita s-a dezvoltat de-a lungul timpului, constituind o comunitate consistentă şi puternică de peste zece mii de credincioşi în zilele noastre.
În concluzie, putem afirma că deşi nu se caracterizează printr-o fervoare deosebită pe plan religios, creştinii ortodocşi din Agnita prezintă în schimb o semnificativă stabilitate şi constanţă în planul păstrării credinţei lor tradiţionale. Biserica Ortodoxă din Agnita poate fi considerată astfel un exemplu pozitiv al modului în care credinţa creştină creşte şi se răspândeşte treptat în sânul unei comunităţi. Sămânţa aduce roadă doar dacă ajunge în pământul cel bun (Matei 13; Luca 8 ). Cu siguranţă creştinii ortodocşi din Agnita au fost pământul cel bun, care a adus roada credinţei de-a lungul existenţei acestei localităţi.
În acest sens noul paroh al Parohiei Agnita I îşi pune speranţa că va reuşi cu ajutorul lui Dumnezeu şi a credincioşilor încredinţaţi spre păstorire să demareze un proiect de reparaţie capitală a bisericii şi pregătirea ei pentru a fi îmbrăcată în haină nouă de pictură.
Pr. paroh Naicu Mihai
10 mai 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu